Viziunea cailor este destul de diferită de cea a oamenilor, datorită anatomiei unice a ochilor lor și modului în care sunt poziționați aceștia în zona capului. Iată câteva aspecte-cheie care ne ajută să înțelegem cum văd caii lumea din jurul lor.
1. Ochii cailor, dintre cei mai mari
Caii se numără printre mamiferele terestre care au ochii cei mai mari. Această dimensiune mare nu doar că le conferă un câmp vizual larg, dar le asigură și o acuitate periferică extrem de bună. Aceasta le este utilă pentru detectarea prădătorilor sau a altor pericole din mediul înconjurător.
2. Ochii cailor au pupila orizontală
Pe lângă dimensiunea ochilor și dispunerea lor laterală, o altă caracteristică a cailor este pupila orizontală. Aceasta sporește capacitatea panoramică a vederii cabaline. Prin comparație, animalele prădătoare dispun de o fantă verticală – care permite focalizarea prăzii.
Pentru cai, la fel ca pentru toate ierbivorele, este mai strategic să vadă panoramic, fie și imprecis, decât să vadă foarte clar și strict localizat, așa cum se întâmplă la prădători.
Iată două imagini care exemplifică diferența dintre: 1. focusarea centrală – a prădătorilor (unde, trebuie să recunoaștem, se încadrează și omul) și 2. cea periferică – a animalelor care sunt vânate:
- Imaginea umană a traseului: omul se concentrează pe casa de la capătul traseului (există multe alte lucruri cărora omul nu le acordă deloc atenție);
- Imaginea pe care o văd caii: în dreapta calul vede căprioara, în stânga vede pasărea, pe jos vede urmele lăsate în zăpadă, frunzele presărate pe drum, iar ramura de copac căzută este percepută în detaliu.
3. Câmpul vizual larg
Datorită poziționării laterale a ochilor, caii au un câmp vizual larg, de aproximativ 350 de grade.
Acest lucru înseamnă că pot vedea aproape totul în jurul lor, cu excepția a două mici “unghiuri moarte“. Acestea sunt situate imediat în fața botului și în spatele corpului. Totuși, prin mișcarea capului și gâtului, unghiul orb se schimbă.
Această capacitate aproape circulară de a supraveghea un câmp permite calului să identifice un eventual inamic sau orice stimul de alertă.
4. Viziunea binoculară vs. monoculară
Caii pot folosi atât viziunea binoculară (folosind ambii ochi pentru a vedea în fața capului), cât și cea monoculară (folosind fiecare ochi separat pentru a vedea lateral).
Viziunea binoculară îi ajută să estimeze distanța atunci când sar obstacole sau când se apropie de un obiect direct în față. Viziunea monoculară îi permite să monitorizeze mediul din lateral, în timp ce se mișcă.
Calul percepe mediul din dreapta și din stânga într-o manieră bi-dimensională (2D) și nu foarte clar (în funcție de distanță).
Acest lucru este diferit de câmpul vizual pe care îl are în fața ambilor ochi. Aici imaginea se suprapune și se creează o percepție spațială 3D (la fel ca la oameni). Aceasta este zona în care caii văd și se concentrează cel mai bine. Probabil ați văzut cum un cal care fuge se oprește la o distanță sigură, se întoarce și stă nemișcat pentru a privi “inamicul” drept în ochi.
La alte animale domestice, precum câinii și pisicile, ochii sunt poziționați mai frontal, ceea ce le conferă o viziune binoculară mai bună pentru estimarea distanțelor, dar un câmp vizual mai restrâns.
5. Diferențe în percepția culorilor
Caii au o percepție a culorilor diminuată față de cea umană, spectrul lor de culori fiind mai îngust. Ei sunt dicromați. Aceasta înseamnă că au doar două tipuri de celule responsabile pentru percepția culorilor (față de oameni, care au trei tipuri diferite de receptori de culoare).
Galbenul și albastrul sunt cele două culori pe care caii le disting cu ușurință. Pentru cal, albul este luminos, iar portocaliul este la fel cu galbenul. Vederea cailor este deficitară pe spectrul roșu.
6. Ochii cailor văd în întuneric?
Dimensiunea ochilor cailor, precum și aptitudinea de a intensifica lumina fac ca vederea lor nocturnă să fie mult mai bună decât cea umană.
Ca și pisica, calul dispune de tapetum lucidum, adică un strat de celule reflectorizante ce reflectă lumina, îmbunătățind vederea nocturnă. De aceea, caii sălbatici continuă pășunatul și noaptea.
Cu toate acestea, calul are o frică înnăscută de întuneric. S-a demonstrat că acei cai ținuți în boxe întunecate învață să aprindă și să stingă singuri lumina, prin condiționare clasică, ultima acționare fiind pentru “ON”. Acest lucru a demonstrat preferința lor pentru un cadru luminos.
7. Caii îl văd pe om la dimensiunea lui reală?
Da, caii pot vedea oamenii la dimensiunea lor reală. Datorită viziunii lor binoculare și monoculare, caii pot percepe adâncimea și distanța. Acest fapt le permite să estimeze dimensiunea obiectelor sau ființelor din mediul înconjurător.
Totodată, percepția dimensiunii unui obiect sau a unei ființe poate fi influențată de factori precum:
- contextul vizual, mișcarea, luminozitatea, contrastul și experiențele anterioare ale calului cu obiecte de dimensiuni similare.
Concluzie
În concluzie, prin ochii cailor, lumea este un spațiu vast, perceput într-o gamă limitată de culori. Cu toate acestea, caii au o sensibilitate accentuată la mișcare și o capacitate excelentă de a detecta pericolele din aproape orice direcție.
Ochii lor se află mereu într-un echilibru între a vedea detaliile direct în fața lor și a fi conștienți de mediul larg și dinamic în care se află.
Bibliografie: Alexandru Iavorovski – “Psihologia Calului – Gramatica echitației – IV”
AUZUL cailor: De ce se spune, despre cai, că ne pot simți frica?
Să învățăm limbajul corporal al calului
Curiozități despre cai: De ce botul calului este moale și catifelat?
TOP 10 cele mai amuzante momente din timpul concursurilor de sărituri peste obstacole
